Diferite plante de interior

Asocieri de plante de interior

Plantele de interior sunt cultivate de obicei individual, într-un ghiveci. Uneori pot fi însă asociate mai multe plante, în bacuri mari, pentru realizarea unor ansambluri spectaculoase, dar și pentru bunăstarea plantelor, dat fiind că gruparea le creează un mediu favorabil.

Sfatul nostru

Reunind în același bac plante care necesită condiții de cultură deosebite ca bromeliaceele, plantele carnivore sau orhideele, vă măriți șansele de reușită și simplificați activitatea de întreținere. Fiți, însă, foarte exigenți în privința calității substratului.

În general, orice plantă recent cumpărată trebuie imediat plantată sau mutată în alt ghiveci. Acest sfat nu se referă însă la plantele cu flori, pentru care trebuie să așteptați căderea aces­tora înainte de a le transfera într-un recipient definitiv.

Buna asociere a plantelor

Pentru plantarea în grup a plantelor de interior trebuie să țineți seama ca speciile alese să aibă cerințe similare sau apropiate ca temperatură, umi­ditate, luminozitate și udare.

Puteți jongla însă cu specificul fiecăreia, instalând de pildă plante care preferă umbra la adăpostul speciilor mai mari și pentru a așeza plantele care necesită mai puțină apă la marginea bacului, adică în zona cea mai uscată.

Urmează să creați aranjamentul ast­fel încât fiecare plantă să-și înde­plinească rolul și să rămână vizibilă în ansamblu.

Întrețineți armonia

Principiul unei asocieri reușite con­stă în respectarea acelorași reguli ca într-o grădină. Compuneți ansamblul într-un degradeu de înălțimi, jonglați cu contrastele frunzelor și cu armoni­ile florale, creând efecte generale.

  • Bacul de perete este menit în general să acopere un zid sau o piesă de mobi­lier mai puțin estetică și oferă vederii o singură latură. De aceea, plantele mai înalte sunt plasate în plan secund, ca pentru a forma o perdea de verdea­ță. Speciile mai mici sunt așezate pe mai multe rânduri, în funcție de di­mensiunile lor.
  • Bacul central trebuie să fie estetic pe toate laturile. Aranjarea în el se face „în piramidă“, plantele mai înalte fiind așezate în mijlocul bacului, iar celelalte formând un fel de degradeu până la margini.
  • Bacul sferic este destinat unei utilizări centrale și are o singură plantă princi­pală în mijloc. O specie cu tijă înaltă și frunzișul globular este ideală în acest caz. La fel și o plantă curgătoare.
  • Bacul pătrat poate fi lipit de perete sau central. Spre deosebire de cel sferic, într-un bac pătrat este preferabil să plantați specii care cresc în tufa, sub formă de orgă.
  • Bacul dreptunghiular poate fi așezat pe perete sau ca separator. În primul caz, asociați plante cu tijă înaltă în plan secund și tufe în fața lor. Ca se­parator, formați o perdea uniformă de plante verticale, atent dispuse de jos până sus.

Așezarea plantelor

Plante de interior într-o încăpere luminoasă

Odată definite caracterul ansamblului și amplasarea lui, nu mai rămâne decât să treceți la treabă.

  • Plantarea directă este soluția clasică: puneți substratul în bac și așezați plantele scoase din ghivecele lor. Ast­fel, fiecare plantă va dispune de un volum substanțial de substrat; trebuie să alegeți însă specii care acceptă ace­lași substrat. Pe de altă parte, după câteva luni, rădăcinile li se vor încurca și va fi dificil să modificați ansamblul, mai ales să eliminați o plantă bolnavă fără a le afecta pe cele alăturate.
  • Păstrarea ghivecelor, fără scoaterea plantelor din recipientele individuale, este o soluție practică și simplă, care permite și adaptarea individuală a substratului și a modalității de udare a fiecărei plante.
    Este o soluție practică, dar care limitează de multe ori dezvol­tarea potențială a ansamblului. Ideal ar fi să înlocuiți substratul din bac cu bile din argilă, ceea ce face ca înlocui­rea unei plante să fie ușoară și fără ris­cul de a face murdărie în jur.
  • Plantarea în pământ este soluția de pre­ferat într-o grădină de iarnă sau într-o seră, unde puteți realiza o nișă de plantare în sol. Plantele se vor putea dezvolta afundându-și adânc rădăci­nile. Este bine să amplasați rezistențe încălzitoare cu temperatură scăzută, pentru o creștere optimă a plantelor.

Drenajul

În grădină, apa de ploaie sau cea provenită din udări pătrunde în sol, fiind parțial absorbită de rădăcini. O parte din surplus este stocată la suprafața solului, iar restul se infiltrează în profunzime. Aceleași fenomene se produc și în ghiveci.

Dacă excesul de apă nu poate fi înde­părtat prin orificiul din fundul ghiveciului, rădăcinile, atrase de umezeală, se vor cufunda în surplusul de apă și se vor asfixia. Profitând de mediul închis, umed și compact, bacteriile și ciupercile vor ataca rădăcinile slăbite, determinând putrezirea lor.

În acest stadiu, planta are puține șanse de a supraviețui. Trebuie deci să asigurați evacuarea apei, printr-un strat drenant pe fundul ghiveciului. Format din 3-5 cm de bile din argilă sau de pietriș, acesta va împiedica rădăcinile să formeze un dop, care poate astupa orificiul ghiveciului.

Stratul drenant izolează mranița de apa care stagnează în farfu­rie, împiedicând-o să urce spre plantă prin capilaritate.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *