Plantă de interior își pierde frunzelor din cauza unei boli

Bolile plantelor de interior

Mult mai insidioase decât dăunătorii, care pot fi localizați, bolile sunt transmise de ciuperci microscopice (maladii criptogamice), bacterii (hacterioze) sau virusuri (viroze). Ele apar întotdeauna pe plante slăbite și se manifestă prin apariția petelor, decolorărilor sau deformărilor care se extind rapid la nivelul întregii plante.

Sfatul nostru

Evitați umiditatea persistentă, aerisind cu regularitate încăperile sau asigurând o bună ventilație în apropierea culturilor. După pulverizarea cu apă a frunzelor, pică­turile trebuie să se evapore în 30 de minute. Udați în funcție de temperatura ambiantă.

Putregaiul

Provocat de o ciupercă de temut – Botrytis sp. -, prezintă aspecte foarte variate, în funcție de plantele pe care le invadează. Ea este cea care provoacă atât putregaiul nobil al strugurilor, cât și putregaiul cenușiu, boa­la vălului, sau formează mici pete – „picouri“ – pe frunze sau pe flori.

  • Plante sensibile: amarilis, Aphelandra, Begonia, calceolaria, crizantema, cineraria, Cyclamen, Ficus, ferigile, Freesia, Gerbera, gloxinia, Hibiscus, crinul, Pelargonium, Phalaenopsis, primula.
  • Combatere: trebuie evitată atmosfera închisă. Nu pulverizați florile, reduceți temperatura din încăpere. Fungici­dele propuse începătorului sunt pu­țin eficiente.
  • Sfatul nostru: atenție, câteva alte maladii criptogamice, îndeosebi coryneum și antracnoza, pot provoca simptome similare, dar tratamentele sunt diferite.

Putrezirea răsadurilor

Cel mai des provocată de o ciupercă din genul Pythium, această maladie distructivă este cauzată și de Botrytis, Phoma, Sclerotinia și Fusarium. Este un putregai alb, care apare la nivelul seminței (care, în acest caz, nu încol­țește) sau pe coletul plantei tinere, care se înnegrește și capătă o consis­tență grasă.

Butașii sunt atacați în același fel. Putrezirea răsadurilor se produce în substraturi prea compacte și în prezența unei umidități ridicate, în special la temperaturi de 15-18°C.

  • Plante sensibile: mai ales speciile căr­noase sau pline de apă.
  • Combatere: atacul nu poate fi oprit. Asigurați condiții optime de cultură pentru a evita dezvoltarea ciupercii.
  • Sfatul nostru: utilizați o miniseră care poate fi încălzită pentru răsadurile și butașii delicați și, mai ales, un substrat compus din materii inerte (vermiculit, perlit, nisip de râu, turbă albă).

Fumagina

Numită și „cărbune“ din cauza aspec­tului ei de funingine neagră, această afecțiune foarte frecventă este pro­vocată de mai multe ciuperci: Cladosporium, Torula, Triposporium, care se dezvoltă pe mielatul insectelor sugă­toare (păduchi, tripși, coșenile).

Fu­ninginea nu îi dăunează direct plan­tei, dar îi afectează aspectul estetic, îngreunează, însă, fotosinteza, aco­perind limbul cu o pudră neagră, care formează rapid o crustă urâtă.

  • Plante sensibile: mai ales azaleele, ci­tricele, camelia, palmierii.
  • Combatere: curățarea frunzelor sau un duș cu jet puternic, repetat de mai multe ori în fiecare anotimp, sunt sin­gurele metode eficiente. Este inutil să folosiți un fungicid, dar combateți neapărat insectele prezente pe planta acoperită cu funingine.
  • Sfatul nostru: puneți 50 la sută alcool de 60° în apa de spălat, pentru a acțio­na și împotriva insectelor. Berea dă, de asemenea, rezultate bune, conferind totodată un luciu plantei.

Ofilirea criptogamică

Boală provocată de atacul ciupercilor din genurile Cephalosporium, Fusarium și Verticillium, numită și „pălire“. Frun­zele încep brusc să se veștejească și de­vin brune. Ulterior este afectată toată planta, care moare.

  • Plante sensibile: Abutilon, Aphelandra, aralia, calceolaria, crizantemele, feri­gile, Gerbera, Impatiens, orhideele, pal­mierii, Pelargonium, Tibouchina.
  • Combatere: inutil de tratat. Distrugeți rapid plantele bolnave pentru a evita contaminarea celorlalte. Verificați con­dițiile de cultură.
  • Sfatul nostru: folosiți îngrășământ cu doze reduse de azot, pentru că acest element provoacă înmuierea țesu­turilor, care este propice ofilirii criptogamice.

Mucegaiurile

Sunt fructificările pulverulente, filamentoase sau care formează un fel de pâslă groasă, fibroasă, produse de diverse ciuperci, îndeosebi de mane și specii de Botrytis. Mucegaiurile pre­ced, de cele mai multe ori, instalarea putregaiurilor.

  • Plante sensibile: toate, în special florile și fructele, precum și frunzele și tulpi­nile fine și translucide.
  • Combatere: tăiați imediat partea bol­navă a plantei. Efectuați rapid un tra­tament criptogamic pentru a stopa dezvoltarea ciupercii.
  • Sfatul nostru: nu pulverizați florile și fructele plantelor din casă, apa ră­masă pe acestea favorizând apariția mucegaiurilor.

Făinarea (oidium)

Boala este numită și „albire“ din cau­za dezvoltării unui strat caracteristic alb-gri, care acoperă frunzele, tulpini­le și florile. Oidiumul este provocat de numeroase ciuperci, multe fiind spe­cifice anumitor plante.

Perturbând fotosinteza, făinarea încetinește sensi­bil creșterea plantelor și le vlăguiește. Există forme perforante, care defor­mează țesuturile și găuresc frunza.

  • Plante sensibile: avocatierul, begonia, crizantemele, cineraria, cissus, ciclamenele, steaua-marinarului, kalanchoe etc.
  • Combatere: există numeroase fun­gicide de sinteză, foarte eficiente, care trebuie întrebuințate imediat după apariția primelor simptome. Repetați tratamentul de cel puțin trei ori la un interval de zece zile.
  • Sfatul nostru: nu folosiți sulf în casă, deoarece afectează căile respiratorii.

Putregaiul cenușiu

Boala, provocată de ciuperca Botrytis cinerea, este una din formele afecțiunii prezentate mai sus sub denumirea ge­nerică de „putregai“. În cazul de față, ciuperca dezvoltă un strat cenușiu, pulverulent, pe tulpinile cărnoase, pețiolurile frunzelor sau pedunculii florali, care putrezesc rapid.

Planta se pleoștește, boala afectând cu rapiditate toată tufa. O atmosferă închisă și umi­ditatea stagnantă pe frunzișuri favori­zează apariția putregaiului cenușiu.

  • Plante sensibile: toate speciile care au țesuturi moi și îmbibate de sevă, în special: begonia, ciclamele, impatiens, cactușii, suculentele și plantele catife­late sau pufoase.
  • Combatere: împiedicați dezvoltarea ciupercii cultivând plantele într-un mediu sănătos. Încorporați nisip, vermiculit sau perlit în substraturi, pentru a le aerisi. Udați moderat și aveți grijă ca baza ghiveciului să nu stea în apă. Nu înghesuiți ghivecele, pentru ca aerul să poată circula printre plante. Deoarece nu există tratament eficient plantele afectate de această maladie trebuie să fie distruse.
  • Sfatul nostru: curenții de aer facilitează împrăștierea sporilor putregaiului ce­nușiu. O bună aerisire, cu reînnoirea regulată a aerului, este profilactică.

Putregaiul negru (brun)

Afecțiune foarte gravă provocată de o ciupercă asemănătoare manelor (Phytophtora cactorum). Părțile aeriene ale plantei încep să se acopere de pete brun-violacee, care evoluează spre ne­gru, apoi planta putrezește la nivelul coletului.

Se observă, de asemenea, un putregai moale la baza tulpinilor tine­re, care se scofâlcesc și apoi se necrozează. Planta se vlăguiește și moare. Boala este cauzată în special de udări­le în exces sau de utilizarea unor sub­straturi prea compacte.

  • Plante sensibile: multe plante de inte­rior pot fi atacate, în special azaleele, cacteelc, orhideele, suculentele. O afecțiune asemănătoare, putregaiul tulpinilor și al rădăcinilor (Phytophtora cinnamomi), este adeseori observată pe azalee și pe iarba neagră, cultivate în ghiveci.
  • Combatere: întrucât nu există tratament curativ, plantele bolnave trebuie să fie imediat distruse și aruncate împreună cu ghivecele lor, pentru că ciuperca ră­mâne în sol. Folosiți substraturi care nu conțin pământ de grădină. Nu pulveri­zați frunzele. Goliți farfurioara.
  • Sfatul nostru: iarna, perioadă când boala este mai virulentă, mențineți o temperatură destul de scăzută, ceea ce vă va permite să reduceți udarea sau chiar să o întrerupeți pentru cactee și plantele grase.

Rugina

Plantă de interior decorativă

Micoză cauzată de mai multe ciuperci (Melampsora, Puccinia, Uromyces etc.), care provoacă aceleași simptome: apariția de pustule galbene, oranj sau brune pe dosul frunzelor, care se usu­că.

Majoritatea ruginilor sunt spe­cifice anumitor plante sau familii botanice, dar toate se combat la fel. Răspândirea maladiei se produce într-o ambianță umedă, la o tempera­tură cuprinsă între 10-20°C.

  • Plante sensibile: Anisodontea, crizante­ma, euforbia, hibiscus, mușcata.
  • Combatere: tăiați frunzele pătate, când boala nu este încă răspândită. Puteți, de asemenea, izola planta bolnavă, plasând-o sub un sac de plastic trans­parent, creând astfel o atmosferă caldă și închisă. Într-adevăr, la peste 30°C, activitatea ciupercilor-vectori ai ruginii încetează. Pulverizarea cu fungicide de sinteză, pe care le puteți găsi sub formă de spray-uri, foarte practice, dă foarte bune rezultate. Repetați tratamentul săptămânal, timp de o lună. Nu păs­trați, la sfârșitul sezonului, rădăcinile și restul de tulpini ale plantelor atacate și nu prelevați butași din acestea.
  • Sfatul nostru: nu pulverizați frunzele plantelor sensibile la rugină, pentru că germinarea sporilor este favorizată de prezența picăturilor de apă pe frunze. De asemenea, udați cu precauție, evitând partea aeriană a plantelor.

Pătarea frunzelor (petele foliare)

Numeroase ciuperci parazite provoacă o reacție epidermică sub formă de pete brune sau negre. Bolile – antracnoza, cercosporioză, bășicarea – au simptome asemănătoare și un tratament identic.

Frunzele care se pătează în timpul perioadei de creștere cad. Foarte rar plantele sunt afectate grav: fungici­dele moderne sunt foarte eficiente, stopând rapid extinderea maladiei. Interveniți de la primele simptome: dacă boala afectează ramurile, este mai greu de combătut.

Atunci când petele se transformă în necroză este vorba, cel mai adesea, de atacuri bacteriene împotriva cărora este, din păcate, foarte greu de luptat.

  • Plante sensibile: toate speciile culti­vate de obicei în casă pot să prezinte pete foliare. Agavele, dracena și yucca sunt atacate de o ciupercă specifică, Conothrium concentricum, care pro­voacă pete ovale cenușiu-închis, care formează o coroană neagră. Boala este destul de gravă, putând să ducă la us­carea plantelor atacate.
  • Combatere: temperaturile ridicate și umiditatea crescută favorizează dez­voltarea ciupercilor-vectori ai pete­lor foliare. Dacă temperatura din în­căpere depășește 20°C, efectuați un tratament preventiv cu fungicide pen­tru plantele de apartament sau pentru trandafiri. Preventiv, tăiați frunzele pătate și aruncați-le.
  • Sfatul nostru: zeama bordeleză, un fungicid tradițional, este foarte efici­entă pentru această maladie. Nu vă sfătuim, însă, s-o folosiți pentru plan­tele din casă, pentru că este un produs care pătează (sulfatul de cupru colo­rează frunzele în albastru-verzui) și, mai ales, pentru că este greu suporta­tă de plantele cu frunze fine, cărnoase sau pufoase.

Virozele

Atacurile virusurilor provoacă decolorări (mozaicuri, împestrițări) sau deformări (buclări) ale frunzelor. Plan­tele atacate sunt sfrijite, chircite și au tendința să degenereze.

  • Plante sensibile: citricele, Brugmansia, campanulele, crizantemele, crinii, orhi­deele, Pelargonium, Peperomia, Solanum, passiflora, Zantedeschia.
  • Combatere: niciun produs nu este eficient, plantele bolnave trebuie arun­cate pentru a nu le contamina pe vecinele lor. Multiplicarea prin butășire de meristeme (in vitro) garan­tează absența virusurilor la plante (îndeosebi la orhidee). Dezinfectați instrumentele de tăiere.
  • Sfatul nostru: procedați la combate­rea păduchilor-de-plante și a fripți­lor, redutabili agenți de transmitere a maladiilor virale.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *