Peisaj cu diferite plante

Calitățile plantelor verzi

Plantele de interior nu au doar o valoare estetică, ci joacă un rol activ în senzația de bine; o încăpere decorată cu plante este mai primitoare și mai veselă. Acest lucru se datorează unor interacțiuni fizico-chimice mai mult sau mai puțin cunoscute.

Sfatul nostru

Grație frunzelor cu forme complexe, care încetinesc propagarea undelor, plantele absorb în mod natural zgomotele. Este suficient să așezați un bac de-a lungul unui perete subțire, pentru a ameliora percepția acustică într-o încăpere nu foarte bine izolată fonic.

Prin intermediul fotosintezei, plantele sunt cele care asigură oxigenul planetar. Ele pot descompune molecula de dioxid de carbon (CO2) în carbon și oxi­gen, pe acesta din urmă eliberându-l în atmosferă.

Fie și numai prin acest fapt, plantele sunt benefice pentru me­diul uman, mai ales în casă. Prezența lor reduce durerile de cap și senza­ția de greutate a membrelor consta­tată în încăperile prost aerisite.

Aceste caracteristici au fost demonstrate de NASA în cadrul studiilor realizate în 1974. S-a constatat că Howea forsteriana (kentia), spatyphillum, iedera, curmalul din Canare (Phoenix canariensis) și ficusul de cauciuc (Ficus elas­tica) sunt indicate în mod deosebit pentru a îmbunătăți calitatea aerului dintr-o încăpere.

Transpirând, plantele degajă va­pori de apă, cu efecte deloc neglijabile în privința umidității aerului. Acest efect este sporit de pulverizările dese pe frunze.

Ameliorarea umidității re­duce senzația de gât uscat, dar și iritațiile ochilor, ale nasului și ale pielii sesizabile în anumite încăperi, mai ales când funcționează sistemul de în­călzire sau aerul condiționat.

Eliminarea poluanților

Frunzele unei ferigi

Studiile efectuate în 1994 de cerce­tătorii germani au arătat că anumite plante de interior sunt capabile să ab­soarbă substanțele nocive din mediul înconjurător.

Formaldehida, substanță toxică prezentă în plastic, materiale de con­strucție, hârtie colorată și în majoritatea materialelor sintetice, este absorbită în proporție mare de feriga de Boston (Nephrolepis exaltata) – campioana în acest domeniu.

Pe lo­curile următoare ca eficacitate se află curmalul pitic (Phoenix roebelenii), palmierul-bambus (Chamaedorea seifrizii) și Dracaena deremensis ‘Janet Craig’.

Urmează: aloele, iedera, voalul-miresei (Chlorophytum comosum), Ficus benjamina, urechea-elefantului (Alocasia macrorrhiza), Dracaena fragrans „Massangeana”, areca (Chrysalidocarpus lutescens) și syngonium.

Metabolizând formaldehida, aceste plan­te diminuează de trei ori concentrația acesteia în aer.

În plus, microorganismele (bac­terii) care trăiesc pe rădăcinile majo­rității plantelor pot folosi substanțele toxice din aer ca sursă de hrană și ener­gic.

Grație dezvoltării lor rapide și proprietăților lor mutante, bacteriile formează în numai câteva zile colonii rezistente la substanța nocivă și devin cu atât mai active în prezența produ­sului în cauză.

Monoxidul de carbon, gaz foarte nociv degajat mai ales de sobele de­fecte, tricloretilena și chiar benzenul sunt absorbite de iederă, sansevieria și arborele-umbrelă (Schefflera actinophylla). Proporția de amoniac din aer este redusă semnificativ de Rhapis excelsa.

Studiile au demonstrat că plantele cu o transpirație abundentă sunt cele mai eficiente în reducerea cantitativă a poluanților din interior. Dar durata de viață a plantelor în aceste condiții este drastic redusă, deoarece transpirația puternică duce la căderea frunzelor.

Câteva sfaturi practice

Acțiunea depoluantă a plantelor de­pinde în primul rând de suprafața frunzelor – cu cât acestea sunt mai mari, cu atât crește eficacitatea lor.

Pentru rezultate mai bune, suprafața frunzișului (în cm2) trebuie să fie egală în medie cu dublul volumului camerei (în m3). De exemplu, pentru o cameră de 50 m2 (5x5x2,5 m) sunt necesari cel puțin 100 cm2 de frunziș, adică 1m2 – oferit de un ghiveci mare cu ferigă de Boston.

Cugetări țepoase

Ar putea părea ciudat să amplasăm cac­tuși lângă un calculator, din cauza spi­nilor acestor plante. Dar, în realitate, prezența lor ne permite să stăm mai drept în scaun, să ne măsurăm gestu­rile, să ne stăpânim mai bine reacțiile și, mai ales, să ne aranjăm cu mai multă grijă hârtiile și accesoriile pentru ca să nu ne înțepăm.

Având în vedere că aceste plante sunt foarte solide, ca, de exemplu, Cercus peruvianus sau Echinocactus grusonii, îngrijirea lor este ușoară și longevitatea lor asigu­rată, cu condiția să nu le udăm prea mult.

Pentru a evita riscurile de murdă­rire prin atingerea substratului, acope­riți suprafața acestuia cu pietricele sau cu puzzolane, lucru pe care cactușii îl vor aprecia.

Diminuarea alergiilor

Frunzele majorității plantelor au un efect electrostatic pozitiv și deci atrag praful și particulele nocive din aer. Astfel sunt diminuate cauze importante ale alergiilor. Este suficient să treceți un burete umed pe suprafața frunze­lor o dată pe lună pentru a șterge stra­tul gros de praf care le acoperă.

Plante antistres

Diverse studii de psihologie ecologi­că realizate în Norvegia, Statele Unite și Olanda în întreprinderi, spitale și locuințe au arătat că prezența plante­lor creează o stare de bine, facilitează concentrarea, reduce stresul și stimu­lează creativitatea.

Acest lucru se da­torează unei reacții instinctive — aceea de a ne simți mai confortabil într-un mediu natural decât într-unul arti­ficial. Nevoia de „verdeață“ este deci genetică.

Plantele emit ioni negativi, utili pentru starea de bine, care lipsesc în locuințele moderne.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *