Lumina artificială pentru plantele de interior

Luminozitatea este rareori optima în apartamentele noastre; de aceea trebuie să rezolvați problemele, intensificând luminozitatea prin folosirea luminii artificiale sau filtrând lumina solara prea directă.

Sfatul nostru

Dacă plantele din casă dispun de aerisire suficientă și de umiditate atmosferică mare, puteți să le expuneți în plină lumină, fără a le afecta. Veți constata doar că frun­zișul devine mai transparent, acesta luând o frumoasă culoare verde-gălbui.

De obicei, în casă, plantele suferă din cauza lipsei luminii. De aceea, este nevoie de creșterea intensității lumi­noase. Dimensiunile ferestrelor joacă un rol esențial, dar uneori este sufici­ent să zugrăviți pereții în alb pentru ca lumina să se reflecte și să obțineți o ambianță mai luminoasă.

Puteți, de asemenea, să măriți iluminarea individuală a unei plante plasând în spatele ghiveciului o oglindă orientată spre fereastră. Iarna, iluminarea ajutătoare este aproape indispensabilă pentru plantele cu flori și pentru toate ghivecele care se află la mai mult de 1 m de fereastră.

Folosiți becuri sau tuburi fluorescente tip „lumină de zi” foarte bogate în ultraviolete. De obicei se găsesc la magazinele de profil la raio­nul pentru acvarii.

Umbra binefăcătoare

În orele calde ale verii, când soarele este foarte sus pe cer, violența intensității luminoase este greu suportată de plante. Punerea unui voal translucid la fereastra este una dintre minimele precauții.

Este bine să instalați chiar un stor, pentru a opri razele care au tendința să încălzească prea mult aerul. În seră sau pe verandă instalați, pe cât posibil un sistem de umbrire automat.

Reacțiile la lumină

Plantele sunt irezistibil atrase de lu­mină. În natură, creșterea normala este-verticală, pentru că razele solare ating întotdeauna frunzele pe fața lor superioară. Există totuși câteva excepții, care demonstrează nevoia stringentă a plantelor de a se expune la lumină.

Să observăm, de exemplu, o sămânță de arbore transportată de vânt, care aterizează, din nefericire, într-un grohotiș. Ea găsește puținul pământ necesar pentru germinare, dar un bloc de piatră îi maschează parțial lumina.

Printr-un fenomen uimitor, numit fototropism, plantula se va în­drepta întotdeauna spre puțina lumi­nă pe care o percepe și va găsi calea spre spațiul liber. Odată „salvată”, ea va începe sa crească drept. Acest comportament se observă și în casă la plantele prea depărtate de ferestre, ale căror tije se înclină spre sursa de lu­mină.

Când lumina este insuficientă, acest comportament este însoțit de ofilire, adică de formarea unor tije subțiri și decolorate, semn al dezechilibrului fiziologic cauzat de ilumina­rea prea slabă.

Atât timp cât comportamentul fototropic al plantei este limitat la înclinarea tulpinii, nu e nimic grav. Este de-ajuns să rotiți în fiecare lună ghi­veciul cu 90 de grade, pentru ca plan­ta să-și mențină poziția verticală, estetică.

Limitați această intervenție la speciile cu frunziș, pentru că variațiile de luminozitate, chiar foarte mici, pot avea efect dezastruos asupra plantelor cu flori. Așa se explică, în mare măsură, căderea bruscă și aparent fără motiv a bobocilor gardeniilor, hibiscușilor, crinilor roșii și ai orhideelor.

Pentru aceste plante delicate, mențineți orientarea ghiveciului. Dacă trebuie să-l deplasați, pentru a face curățenie în încăperea respectivă, de exemplu, experimentați „trucul chibritului“.

Acesta constă în a înfige în ghiveci un chibrit, în așa fel încât acesta să fie paralel cu axa unui element fix (de exemplu, cu axa ferestrei). Veți putea să deplasați fără probleme planta și să o puneți la loc, exact în poziția pe care o ocupa, aliniind chibritul cu punctul de reper. Și nu uitați o regulă de aur; o plantă căreia îi merge bine într-un anume loc trebuie să rămână acolo, vegetalele având, în majoritatea lor, un temperament sedentar.

Iluminatul ambiental al plantelor de interior

Punerea în valoare a plantelor din casă depinde și de lumina pe care o  primesc. Acestea se vor dezvolta dife­rit în funcție de unghiul și orientarea razelor luminoase. „Arborii“ și exem­plarele mari sunt avantajate dacă sunt iluminate de la bază cu un fascicul îndreptat în sus.

Această orientare ne­naturală a luminii creează o impresie ciudată, teatrală, de care puteți profita folosind-o în grădinile de iarnă pentru „a obține un efect maxim”. Același efect se poate obține printr-o iluminare laterală, cu o singură sursă luminoasă care proiectează o umbră înclinată lungă și întunecată pe plantele situate în partea opusă sursei luminoase.

Plantele cu tulpina fină și translucidă sau cu frunziș fin și colorat ca impatiens, coleus, caladium, anumite begonii, sunt puse în valoare magnific printr-o iluminare în contre-jour și mai subtilă dacă va fi instalată ușor lateral.

Atenție la riscurile de ardere a frunzelor cauzate de sursele de lumină așezate prea aproape de plante! Folosiți lămpi cu tensiune scăzută sau tuburi fluorescente care degajă o călduri foarte slabă. Becurile cu incandescență trebuie plasate la cel puțin 30 cm de plantă, dacă nu chiar la 50 cm, pentru mai multă precauție.

 „Punerea în lumină” a plantelor

Există kit-uri de iluminat pentru plan­tele de interior. Sistemul se compune dintr-un transformator care permite montarea a două spoturi de 10 W la o tensiune de 24 V. Micile spoturi sunt  etanșe și se înfig direct în pământul din ghiveci, creând un flux luminos vertical, care pune în valoare frunzișurile.

Efec­tul este decorativ, lămpile cu halogen difuzând o lumină galbenă, plăcută. Avantajul este realizarea unei iluminări estetice, variabile, care nu prezintă ris­cul de-a arde planta datorită intensității sale mici.

Alegerea plantelor în funcție de orientare

Plante orientate către lumină

În acest tabel vă propunem să aflați care sunt condițiile care există în interiorul casei, în funcție de cele patru puncte cardinale, și plantele care se pot adapta acestora.

Condiții specifice

Primind puțin soare direct, încăperile orientate spre nord sunt destul de întunecate. Aici, plantele nu trebuie niciodată să fie plasate la mai mult de 2 m de o fereastră. Pentru a limita variațiile de temperatură, este nevoie de geamuri duble, bine izolate.

Orientarea spre nord este foarte favorabilă instalării unei verande (îndeosebi de tip seră rece sau conservatoare), pentru că, astfel, vara sunt evi­tate căldurile toride.

Geamurile expuse spre sud primesc maximum de lumină, cu o medie anuală de 9 ore pe zi. Este amplasarea ideală pentru plantele de interior. În regiunile calde, este nevoie de o bună aerisire și de filtrarea luminii. Un umidificator electric este, de asemenea, foarte util, întrucât umiditatea este afectată de soare.

Singurul inconvenient al unei încăperi orientate spre est este faptul că temperatura scade repede. Încăperea beneficiază de soare direct dimineața, o lumină dulce, favorabilă plantelor. Majoritatea plantelor de interior se dezvoltă bine la nord-est, în regiunile calde, și la sud-est, în cele mai reci.

Într-o încăpere orientată spre vest, expunerea directă la soare se produce la sfârșitul zilei. Este perfect în regiunile cu veri foarte călduroase, pentru că astfel se menține ușor o ambianță temperată.

Vânturile dominante suflând adeseori dinspre vest, trebuie să se acorde o mare atenție izolării fere­strelor și aerisirii naturale a încăperii, care trebuie să rămână închisă tot timpul.

Plantele pe care le alegem – La Nord

Adiantum, Aglaonema, Anthurium, Asparagus falcatus, Aspidistra, Asplenium bulbiferum, Blechnum, Campanula isophylla, Cissus, Clivia, Cyrtomium, Darlingtonia (plantă carnivoră), Davallia, Dionaea (plantă carnivoră), Disa (orhidee), Dracaena marginata, Epipremnum, Episcia, Ficuspumila, Fittonia, Hedera, Microlepia, Miltonia (orhidee), Paphiopedilum (orhidee), Pellaea, Selaginella

Plantele pe care le alegem – La Sud

Abutilon, Ananas, Beaucarnea, Bougainvillea, Brugmansia, Cactee, Callistemon, Catharanthus, Ceropegia, Chlorophytum, Citrus, Cordyline, Ficus benjamina, Gloriosa, Haemanthus, Hibiscus, Hoyajasminum, Justicia, Mikania, Musa, Nolina (Beaucarneea), Pachystachys, Passiflora, Persea, Phoenix, plantele grase, Setcreasea, Solanum, Strelitzia, Thunbergia, Yucca, Zantedeschia

Plantele pe care le alegem – La Est

Achimenes, Aechmea, Aeschynanthus, Alocasia, Aphelandra (planta-zebră), Araucaria, Asparagus, Begonia, Caladium, Calathea, Clerodendrum, Cojfea, Columnea, Crossandra, Dieffenbachia, Dracaena, x Fatshedera, Fatsia, Gardenia, Howea, Maranta, Nepenthes (plantă carnivoră), Nephrolepis, Philodendron, Poinsettia, Rhoicissus, Syngonium, Tolmiea

Plantele pe care le alegem – La Vest

Acalypha, Allamanda, Brunfelsia, Cattleya, Cocos, Codiaeum, Cycas, Acalypha, Dendrobium, Ficus elastica, Grevillea, Guzmania, Jacaranda, Justicia, Mandevilla, Medinilla, Montera, Neoregelia, Odontoglossum, Oncidium, Pandanus, Phalaenopsis, Pisonia, Plumbago, Polyscias, Rhoeo, Saintpaulia, Schefflera, Senecio, Sparmannia, Spathiphyllum, Stephanotis, Tillandsia, Vriesea

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *